bordo (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BORDÓ adj. invar.,
s. n. Roșu-închis. – Din
fr. bordeaux.bordo (Dicționar de neologisme, 1986)BORDÓ adj. invar. (
Rar) Roșu-închis. [< fr.
bordeaux, cf.
Bordeaux – oraș în Franța cu vinuri roșii renumite].
bordo (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)bordó (-óuri), s. n. – Vin de Bordeaux.
Fr. Bordeaux. Uneori se scrie și ca în
fr.bordo (Marele dicționar de neologisme, 2000)BORDÓ I.
s. m. varietate de struguri cu boabele mari, negre. ◊ vin roșu din regiunea Bordeaux. II. adj. inv., s. n. (de) culoare roșu-închis. (< fr.
bordeaux)
bordo (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BORDÓ adj. invar. Roșu-închis. –
Fr. [vin de]
Bordeaux.bordo (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bordó1 adj. invar.bordo (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bordó2 s. n.,
art. bordóulbordo (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BORDÓ adj. invar.,
s. n. 1. Adj. invar. Roșu-închis.
2. S. n. Culoare bordo (1). — Din
fr. bordeaux.