bordel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BORDÉL, bordeluri, s. n. Casă în care se practică prostituția; lupanar. – Din
fr. bordel, it. bordello.bordel (Dicționar de neologisme, 1986)BORDÉL s.n. Casă de prostituție; lupanar. [Pl.
-luri, -le. / < fr.
bordel, it.
bordello].
bordel (Marele dicționar de neologisme, 2000)BORDÉL s. n. casă de prostituție; lupanar. (< fr.
bordel, it.
bordello)
bordel (Dicționar de argou al limbii române, 2007)BORDEL agealâc, alcov, cuplărai, padoc, stabiliment, tractir.
bordel (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BORDÉL, bordeluri, s. n. Casă de prostituție. –
Fr. bordel.bordel (Dicționaru limbii românești, 1939)bordél n., pl.
urĭ și
e (fr.
bordel, dim. d.
borde, șopron, stînă, fermă, d. francicu
bord-, scîndură. V.
bordeĭ). Lupanar, tractir, casă de curve. V.
turluc.bordel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bordél s. n.,
pl. bordéluribordel (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bordel n. casă de femei desfrânate.
bordel (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BORDÉL, bordeluri, s. n. Casă în care se practică prostituția; lupanar. — Din
fr. bordel, it. bordello.