bordee (Dicționar de neologisme, 1986)BORDÉE s.f. 1. Ansamblul tunurilor de pe o navă. ♦ Cantitatea de proiectile pe care o poate arunca o dată artileria unei nave. ♦ (
Rar) Totalitatea oamenilor din echipajul unei nave care servesc într-o anumită parte a bordului.
2. Drum parcurs de o navă (mai ales cu pânze) fără să vireze la bord (având vântul din același bord). [Pron.
-de-e. / < fr.
bordée, cf.
bord – bord].
bordee (Marele dicționar de neologisme, 2000)BORDÉE s. f. 1. ansamblul tunurilor de pe o navă. ◊ salvă executată cu toate tunurile de același calibru ale unei nave dintr-un bord. 2. porțiune de drum parcurs de o navă între două întoarceri succesive. 3. distanță parcursă de un velier între două volte succesive. (< fr.
bordée)
bordee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bordée s. f.,
art. bordéea, g.-d. art. bordéei