boom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOOM s. n. Denumire dată perioadei de avânt economic, caracterizată prin creșterea producției, a profiturilor, scăderea șomajului etc. [
Pr.:
bum] –
Cuv. engl.boom (Dicționar de neologisme, 1986)BOOM s.n. 1. Ridicare rapidă și mare a valorilor pe piață; lovitură economică de răsunet, reușită (mai ales economică).
2. Înviorare bruscă a activității economice în țările capitaliste, creată și întreținută prin intensificarea speculațiilor la bursă, prin umflarea prețurilor mărfurilor și a cursului hârtiilor de valoare. ◊
Boom militar = avânt artificial al producției, provocat de militarizarea economiei și de uriașele cheltuieli militare făcute pe seama contribuabililor.
3. (
Sport) Acțiune ofensivă. [Pron.
bum, scris și
bum. / < americ.
boom].
boom (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)boom (angl.) [
oo pron.
u] s. n., pl.
boomuri [pron.
búmuri]
(boo-muri)boom (Marele dicționar de neologisme, 2000)BOOM [BUM]
s. n. 1. prosperitate rapidă a activității economice. 2. avânt. 3. eveniment excepțional. 4. revenire. (< amer.
boom)
boom (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOOM, boomuri, s. n. Denumire dată perioadei de avânt economic, caracterizată prin creșterea producției, a profiturilor, scăderea șomajului etc. [
Pr.:
bum] — Din
engl. boom.