bombăneală - explicat in DEX

bombăneală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BOMBĂNEÁLĂ, bombăneli, s. f. Faptul de a bombăni; vorbe spuse de cel care bombănește; bombănire. – Bombăni + suf. -eală.

bombăneală (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BOMBĂNEÁLĂ, bombăneli, s. f. Faptul de a bombăni; vorbe neînțelese spuse de cel care bombănește.

bombăneală (Dicționaru limbii românești, 1939)
bombăneálă f., pl. elĭ. Munt. Acíunea și zgomotu bombăniriĭ. – Și bond-, dond- (Mold.).

bombăneală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bombăneálă s. f., g.-d. art. bombănélii; pl. bombănéli

bombăneală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BOMBĂNEÁLĂ, bombăneli, s. f. Faptul de a bombăni; vorbe spuse de cel care bombănește; bombănire. — Bombăni + suf. -eală.