bolnăvicios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOLNĂVICIÓS, -OÁSĂ, bolnăvicioși, -oase, adj. 1. Care se îmbolnăvește ușor; gubav. ♦ (Ca) de bolnav.
2. Fig. Care este atras irezistibil spre viciu, spre lucruri anormale sau exagerate. –
Bolnav +
suf. -icios.bolnăvicios (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOLNĂVICIÓS, -OÁSĂ, bolnăvicioși, -oase, adj. 1. Care contractează ușor o boală, care are sănătatea șubredă. ♦ (Ca) de bolnav.
Înfățișare bolnăvicioasă. 2. Fig. Anormal, exagerat. – Din
bolnav +
suf. -ic-ios.bolnăvicios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bolnăviciós adj. m.,
pl. bolnăvicióși; f. bolnăvicioásă, pl. bolnăvicioásebolnăvicios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bolnăvicios a. cam bolnav, nesănătos.
bolnăvicios (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOLNĂVICIÓS, -OÁSĂ, bolnăvicioși, -oase, adj. 1. Care se îmbolnăvește ușor; gubav. ♦ (Ca) de bolnav.
2. Fig. Care este atras irezistibil spre viciu, spre lucruri anormale sau exagerate. —
Bolnav +
suf. -icios.bolnăvicĭos (Dicționaru limbii românești, 1939)bolnăvicĭós, -oásă adj. Predispus la boală.