boar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BOÁR, boari, s. m. Păstor de boi. [
Var.:
bouár s. m.] –
Lat. bo(v)arius.boar (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)boár (boári), s. m. – Păstor de boi.
Lat. boārius sau
bovārius (REW 1180; Candrea-Dens., 171; DAR);
cf. it. boaro, prov., v
fr.,
cat. boyer, sp. boyero, port. boieiro.boar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BOÁR, boari, s. m. Persoană care păzește boii la păscut. [
Var.:
bouár s. m.] –
Lat. bo(v)arius.boar (Dicționaru limbii românești, 1939)boár V.
boŭar.boar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)boar m. păzitor de boi. [Lat. BOARIUS].
boar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BOÁR s. n. v. bouar.