blodogori (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BLODOGORÍ, blodogoresc, vb. IV.
Intranz. (Rar) A vorbi neînțeles (într-o limbă străină), neclar. – Din
sl. blagodariti.blodogori (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BLODOGORÍ, blodogoresc, vb. IV.
Intranz. A vorbi fără înțeles; a bodogăni. – Slav (
v. sl. blagodariti).
blodogori (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)blodogorí (a ~) (rar)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. blodogorésc, imperf. 3
sg. blodogoreá; conj. prez. 3
să blodogoreáscăblodogori (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BLODOGORÍ, blodogoresc, vb. IV.
Intranz. (Rar) A vorbi neînțeles (într-o limbă străină), neclar. — Din
sl. blagodariti.