blenoragic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BLENORÁGIC, -Ă, blenoragici, -ce, adj. Care ține de blenoragie, privitor la blenoragie. – Din
fr. blenorrhagique.blenoragic (Dicționar de neologisme, 1986)BLENORÁGIC, -Ă adj. De natura blenoragiei. [< fr.
blennorragique].
blenoragic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)blenorágic adj. m.,
pl. blenorágici; f. blenorágică, pl. blenorágiceblenoragic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BLENORÁGIC, -Ă, blenoragici, -ce, adj. Care ține de blenoragie, privitor la blenoragie. — Din
fr. blennorragique.