blagoslovi - explicat in DEX

blagoslovi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BLAGOSLOVÍ, blagoslovesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A binecuvânta. – Din sl. blagosloviti.

blagoslovi (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
blagoslovi, blagoslovesc v. t. a bate, a lovi.

blagoslovi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BLAGOSLOVÍ, blagoslovesc, vb. IV. Tranz. (Bis.; adesea fig.) A binecuvânta. – Slav (v. sl. blagosloviti).

blagoslovi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
blagosloví (a ~) (înv., fam.) (-gos-lo-/-go-slo-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. blagoslovésc, imperf. 3 sg. blagosloveá; conj. prez. 3 să blagosloveáscă

blagoslovi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BLAGOSLOVÍ, blagoslovesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și fam.; adesea fig.) A binecuvânta. — Din sl. blagosloviti.

blagoslovì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
blagoslovì v. a binecuvânta. [Slav. BLAGOSLOVITI].