blagoslovenie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BLAGOSLOVÉNIE, blagoslovenii, s. f. Blagoslovire. – Din
sl. blagoslovenije.blagoslovenie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BLAGOSLOVÉNIE, blagoslovenii, s. f. Blagoslovire. – Slav (
v. sl. blagoslovenije).
blagoslovenie (Dicționaru limbii românești, 1939)blagoslovénie f. (vsl.
blagosloveniĭe). Binecuvîntare.
blagoslovenie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)blagoslovénie (
înv.)
(-gos-lo-, -ni-e/-go-slo-) s. f.,
art. blagoslovénia (-ni-a), g.-d. art. blagoslovéniei; pl. blagoslovénii, art. blagoslovéniile (-ni-i-)blagoslovenie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)blagoslovenie f. binecuvântare. [Slav. BLAGOSLOVENIĬE].
blagoslovenie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BLAGOSLOVÉNIE, blagoslovenii, s. f. (
Înv.) Blagoslovire. — Din
sl. blagoslovenije.