bizotare - explicat in DEX

bizotare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIZOTÁRE, bizotări, s. f. Acțiunea de a bizota și rezultatul ei. – V. bizota.

bizotare (Dicționar de neologisme, 1986)
BIZOTÁRE s.f. Acțiunea de a bizota și rezultatul ei. [< bizota].

bizotare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bizotáre s. f., g.-d. art. bizotắrii

bizotare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIZOTÁRE s. f. Acțiunea de a bizota și rezultatul ei. — V. bizota.