bizon - explicat in DEX

bizon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIZÓN, bizoni, s. m. 1. Animal rumegător sălbatic din subfamilia bovinelor, cu fruntea mare, bombată, cu coarne scurte, cu umerii mai ridicați decât crupa, cu o coamă deasă (Bison bison). 2. Pielea tăbăcită a acestui animal; piele de vițel tăbăcită care imită pielea bizonului (1). – Din fr., lat. bison.

bizon (Dicționar de neologisme, 1986)
BIZÓN s.m. Animal sălbatic, asemănător unui bou sălbatic, astăzi pe cale de dispariție. V. bour, zimbru. // s.n. Pielea acestui animal tăbăcită; imitație a ei. [Pl. -ni, (s.n.) -nuri. / < fr. bison].

bizon (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIZÓN s. m. 1. mamifer erbivor sălbatic, mare și puternic, asemănător cu zimbrul. 2. pielea tăbăcită de bizon (1). (< fr., lat. bison)

bizon (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
BIZÓN (‹ fr., lat.) s. m. Mamifer mare, din familia bovinelor, lung pînă la 3m, înalt pînă la 2 m și cu greutatea pînă la o tonă, cu blana deasă, capul mare și coarnele mici, care trăiește astăzi în rezervații naturale în S.U.A. și Canada (Bison bison).

bizon (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIZÓN, bizoni, s. m. 1. Animal rumegător din subfamilia bovinelor, specific pentru America de Nord, azi pe cale de dispariție (Bos bison). 2. Piele de bizon (1) tăbăcită; piele de vițel tăbăcită care imită pielea bizonului. – Fr. bison (lat. lit. bison, -ontis).

bizon (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bizón m. (fr. bíson, d. lat. bison, bisóntis). Zimbru din America de Nord.

bizon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bizón (erbivor) s. m., pl. bizóni

bizon (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bizon m. cel mai mare mamifer din Europa, specie de bou sălbatic cu o cocoașă pe spinare (Bison europaeus). V. bour.

bizon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIZÓN, bizoni, s. m. 1. Animal rumegător sălbatic din familia bovinelor, cu fruntea mare, bombată, cu coarne scurte, cu umerii mai ridicați decât crupa, cu o coamă deasă, care trăiește astăzi în rezervații naturale în SUA și Canada (Bison bison). 2. Pielea tăbăcită a acestui animal; piele de vițel tăbăcită care imită pielea bizonului (1). — Din fr., lat. bison.