biremă - explicat in DEX

biremă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIRÉMĂ, bireme, s. f. Navă antică de război cu două rânduri de vâsle suprapuse. – Din fr. birème, lat. biremis.

biremă (Dicționar de neologisme, 1986)
BIRÉMĂ s.f. (Mar.) Galeră cu două rânduri de rame. [< fr. birème, it. bireme < lat. biremis].

biremă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIRÉMĂ s. f. navă romană cu două rânduri de rame. (< fr. birème, lat. biremis)

biremă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIRÉMĂ, bireme, s. f. Navă antică propulsată cu două rânduri de rame. – Fr. birème (lat. lit. biremis).

biremă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*birémă f., pl. e (lat. birémis, d. remus, vîslă, ramă). Corabie antică cu doŭă rîndurĭ de rame de fiecare parte.

biremă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
birémă s. f., g.-d. art. birémei; pl. biréme

biremă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIRÉMĂ, bireme, s. f. Vas de război cu două rânduri de vâsle suprapuse, folosit în Antichitate. — Din fr. birème, lat. biremis.