bioxid - explicat in DEX

bioxid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIOXÍD, bioxizi, s. m. Oxid care conține doi atomi de oxigen. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. bioxyde.

bioxid (Dicționar de neologisme, 1986)
BIOXÍD s.m. Compus chimic în a cărui moleculă intră doi atomi de oxigen pentru fiecare atom al celuilalt element. ◊ Bioxid de carbon = gaz incolor din atmosferă, care se formează prin arderea carbonului și a compușilor săi. [< fr. bioxyde].

bioxid (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIOXÍD s. m. compus chimic în a cărui moleculă intră doi atomi de oxigen pentru fiecare atom al celuilalt element; dioxid. ♦ ~ de carbon = gaz incolor în natură sau care se formează în procesele de oxidare a substanțelor organice, de fermentație etc. (< fr. bioxyde)

bioxid (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BIOXÍD, bioxizi, s. m. Compus chimic în care doi atomi de oxigen sunt combinați cu un atom al unui metal sau metaloid. [Pr.: bi-o-] – Fr. bioxyde.

bioxid (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bioxíd n., pl. e (bi- și oxid). Chim. Oxid cu doŭă cantități de oxigen.

bioxid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bioxíd (bi-o-) s. m., pl. bioxízi

bioxid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIOXÍD, bioxizi, s. m. Oxid care conține doi atomi de oxigen. [Pr.: bi-o-] — Din fr. bioxyde.