biografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIOGRAFÍE, biografii, s. f. Expunere (scrisă și comentată) a vieții unei persoane. [
Pr.:
bi-o-] – Din
fr. biographie.biografie (Dicționar de neologisme, 1986)BIOGRAFÍE s.f. Expunere orală sau scrisă a vieții cuiva, povestirea vieții unei persoane. [Cf. fr.
biographie, it.
biografia < gr.
biographia <
bios – viață,
graphein – a scrie].
biografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIOGRAFÍE s. f. expunere (scrisă) a vieții cuiva. (< fr.
biographie)
biografie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)BIOGRAFÍE (‹
fr. {i})
s. f. 1. Scriere care expune (comentează și analizează) în scopuri documentare, istorice, portretistice, viața unor persoane. ♦
B. romanțată = povestirea literară sau literaturizată a vieții unei persoane celebre. ♦
B. socială = metodă de (auto)înregistrare a experienței de viață a indivizilor utilizată în studierea unor fenomene psiho-sociale, precum adaptarea și integrarea social-culturală, în vederea prezentării cît mai veridice a vieții acestora în condițiile social-economice concrete.
2. Viața unei persoane; totalitatea evenimentelor existenței sale.
biografie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIOGRAFÍE, biografii, s. f. Scriere în care se expune (și se comentează) viața unei persoane. [
Pr.:
bi-o-] –
Fr. biographie.biografie (Dicționaru limbii românești, 1939)*biografíe f. (d.
biograf). Descrierea viețiĭ cuĭva, maĭ ales a oamenilor iluștri.
biografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)biografíe (bi-o-gra-) s. f.,
art. biografía, g.-d. biografíi, art. biografíeibiografie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)biografie f. istoria vieții unui singur om.
biografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIOGRAFÍE s. f. Expunere (scrisă și comentată) a vieții unei persoane. [
Pr.:
bi-o-] — Din
fr. biographie.