biocombustibil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIOCOMBUSTÍBIL, biocombustibili, s. m. Combustibil de natură biologică. [
Pr.:
bi-o-] –
Bio- +
combustibil.biocombustibil (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIOCOMBUSTÍBIL s. m. combustibil de origine organică. (< bio- + combustibil)
biocombustibil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIOCOMBUSTÍBIL, biocombustibili, s. m. Combustibil obținut din materii prime vegetale. [
Pr.:
bi-o-]
— Bio- + combustibil.