biocinetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIOCINÉTIC, -Ă, biocinetici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Studiul mișcării organismelor vii.
2. Adj. De biocinetică (
1). [
Pr.:
bi-o-] – Din
fr. biocynétique.biocinetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIOCINÉTIC, -Ă I.
adj. referitor la biocinetică. II. s. f. știință care studiază mișcarea organismelor vii. (< fr.
biocinétique)
biocinetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIOCINÉTIC, -Ă, biocinetici, -ce, adj. 2. De biocinetică (
1). [
Pr.:
bi-o-] – Din
fr. biocynétique.biocinetic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIOCINÉTIC, -Ă, biocinetici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Studiul mișcării organismelor vii.
2. Adj. De biocinetică (1). [
Pr.:
bi-o-] — Din
fr. biocynétique.