biocenologie (Dicționar de neologisme, 1986)BIOCENOLOGÍE s.f. Ramură a ecologiei care se ocupă cu studiul biocenozelor. [< fr.
biocénologie].
biocenologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIOCENOLOGÍE s. f. ramură a ecologiei care studiază biocenozele. (< fr.
biocénologie)
biocenologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)biocenologíe (bi-o-) s. f.,
art. biocenología, g.-d. biocenologíi, art. biocenologíei