biocatalizator - explicat in DEX

biocatalizator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BIOCATALIZATÓR, biocatalizatori, s. m. Substanță care provoacă sau grăbește o reacție chimică în organismele vii. [Pr.: bi-o-] – Bio- + catalizator (după fr. biocatalyseur).

biocatalizator (Dicționar de neologisme, 1986)
BIOCATALIZATÓR s.m. Substanță organică (enzimă, hormon, vitamină) indispensabilă în procesele biologice. [< germ. Biokatalysator, cf. gr. bios – viață, katalysis – dizolvare].

biocatalizator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BIOCATALIZATÓR s. m. substanță organică sintetizată de organismele vii care provoacă, favorizează procesele metabolice. (< germ. Biokatalysator)

biocatalizator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
biocatalizatór (bi-o-) s. m., pl. biocatalizatóri

biocatalizator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BIOCATALIZATÓR, biocatalizatori, s. m. Substanță care provoacă sau grăbește procesele biologice în organismele vii. [Pr.: bi-o-] — Bio- + catalizator (după fr. biocatalyseur).