biobibliografic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă, biobibliografici, -ce, adj. Care aparține biobibliografiei, privitor la biobibliografie. [
Pr.:
bi-o-bi-bli-o-] –
Bio- +
bibliografic.biobibliografic (Dicționar de neologisme, 1986)BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la biobibliografie. [<
biobibliographique].
biobibliografic (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la biobibliografie. (< fr.
biobibliographique)
biobibliografic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă, biobibliografici, -e, adj. Care aparține biobibliografiei; privitor la biobibliografie. [
Pr.:
bi-o-bi-bli-o-] – Din
bio- +
bibliografic.biobibliografic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)biobibliográfic (bi-o-bi-bli-o-gra-) adj. m.,
pl. biobibliográfici; f. biobibliográfică, pl. biobibliográficebiobibliografic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bio-bibliografic a. relativ la viața și operele unui scriitor:
notiță bio-bibliografică.biobibliografic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIOBIBLIOGRÁFIC, -Ă, biobibliografici, -ce, adj. Care aparține biobibliografiei, privitor la biobibliografie. [
Pr.:
bi-o-bi-bli-o-] —
Bio- + bibliografic.