bimilenar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIMILENÁR, -Ă, bimilenari, -e, adj. Care durează sau are o vechime de (circa) două mii de ani. – Din
fr. bimillénaire.bimilenar (Dicționar de neologisme, 1986)BIMILENÁR, -Ă adj. Care are o vechime sau o durată de două mii de ani. [Cf. fr.
bimillénaire].
bimilenar (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIMILENÁR, -Ă adj. cu o vechime, o durată de două mii de ani. (< fr.
bimillénaire)
bimilenar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIMILENÁR, -Ă, bimilenari, -e, adj. Care are o vechime sau o durată de (circa) două mii de ani. – Din
bi- +
milenar.bimilenar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bimilenár adj. m.,
pl. bimilenári; f. bimilenáră, pl. bimilenárebimilenar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIMILENÁR, -Ă, bimilenari, -e, adj. Care durează sau are o vechime de (circa) două mii de ani. — Din
fr. bimilénaire.