bilunar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BILUNÁR, -Ă, bilunari, -e, adj. Care se face, se produce sau apare de două ori pe lună; bimensual. –
Bi- +
lunar (după
fr. bimensuel).
bilunar (Dicționar de neologisme, 1986)BILUNÁR, -Ă adj. Care se face sau apare de două ori pe lună; bimensual. [<
bi- +
lunar, după fr.
bimensuel].
bilunar (Marele dicționar de neologisme, 2000)BILUNÁR, -Ă adj. care se face, apare de două ori pe lună; bimensual. (< bi- + lunar)
bilunar (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BILUNÁR, -Ă, bilunari, -e, adj. Care se face, se produce sau apare de două ori pe lună. – Din
bi- +
lunar (după
fr. bimensuel).
bilunar (Dicționaru limbii românești, 1939)*bilunár, -ă adj. (
bi- și
lunar). Bimensual.
bilunar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bilunár adj. m.,
pl. bilunári; f. bilunáră, pl. bilunárebilunar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bilunar a. V.
bimensual.bilunar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BILUNÁR, -Ă, bilunari, -e, adj. Care se face, se produce sau apare de două ori pe lună; bimensual. —
Bi- +
lunar (după
fr. bimensuel).