bideu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BIDÉU, bideuri, s. n. Vas de toaletă pentru spălături intime. – Din
fr. bidet.bideu (Dicționar de neologisme, 1986)BIDÉU s.n. Vas de toaletă așezat pe un suport. [< fr.
bidet].
bideu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)bidéu (bidéuri), s. n. – Vas pentru toaleta intimă.
Fr. bidet.bideu (Marele dicționar de neologisme, 2000)BIDÉU s. n. vas, chiuvetă, din porțelan sau metal, pentru toaleta intimă. (< fr.
bidet)
bideu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BIDÉU, bideuri, s. n. Vas de toaletă așezat pe un suport. –
Fr. bidet.bideu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bidéu s. n.,
art. bidéul; pl. bidéuribideu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BIDÉU, bideuri, s. n. Vas pentru toaleta intimă. — Din
fr. bidet.