bicolor - explicat in DEX

bicolor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. – Din fr. bicolore.

bicolor (Dicționar de neologisme, 1986)
BICOLÓR, -Ă adj. Cu două culori. [Cf. fr. bicolore].

bicolor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BICOLÓR, -Ă adj. cu două culori. (< fr. bicolore)

bicolor (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. – Fr. bicolore.

bicolor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bicolór adj. m., pl. bicolóri; f. bicolóră, pl. bicolóre

bicolor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BICOLÓR, -Ă, bicolori, -e, adj. Care are două culori. — Din fr. bicolore.