betelie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BETELÍE, betelii, s. f. Fâșie îngustă cusută în partea de sus a pantalonilor, a fustei etc.; tivitură făcută în același loc (ca să se treacă prin ea un șiret etc.); bată;
p. ext. margine tivită la gâtul sau la mânecile cămășii sau ale iei. – Din
bată.betelie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BETELÍE, betelii, s. f. Fâșie îngustă cusută în partea de sus a pantalonilor, a fustei etc.; tivitură făcută în același loc (ca să se treacă prin ea un șiret etc.);
p. ext. margine tivită la gâtul sau la mânecile cămășii sau ale iei. – Din
bată.betelie (Dicționaru limbii românești, 1939)betelíe f. (din
bertelie [Lex. Bud.] infl. d.
bată-bete și ruda cu it.
bertelle și fr.
bretelles, bretele, d. vgerm.
brittil, frîŭ. Dac., 2, 651). Cingătoarea izmenelor, pantalonilor saŭ fusteĭ (o bată lată cusută de această îmbrăcăminte). – În Olt.
betélcă, pl.
ĭ (Cdr.).
betelie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)betelíe s. f.,
art. betelía, g.-d. art. betelíei; pl. betelíi, art. betelíilebetelie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)betelie f.
1. fășie în care se coase și se strâng crețiturile rochiilor;
2. tivitură în care se strâng crețiturile mânecilor largi la cămăși. [Diminutiv dela
bată].
betelie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BETELÍE, betelii, s. f. Fâșie îngustă, cusută în partea de sus a pantalonilor, a fustei etc.; tivitură făcută în același loc (ca să se treacă prin ea un șiret etc.); bată;
p. ext. margine tivită la gâtul sau la mânecile cămășii sau ale iei. — Din
bată.