betegie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BETEGÍE,betegii, s. f. (Reg.) Infirmitate. – Beteag + suf. -ie.
betegie(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BETEGÍE,betegii, s. f. (Rar) Beteșug. – Din beteag + suf. -ie.
betegie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) betegíe (reg.) s. f., art. betegía, g.-d. art. betegíei; pl. betegíi, art. betegíile
betegie(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BETEGÍE,betegii, s. f. (Reg.) Infirmitate. — Beteag + suf. -ie.