bestialitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BESTIALITÁTE, (rar)
bestialități, s. f. Cruzime feroce, faptă bestială. [
Pr.: -
ti-a-] – Din
fr. bestialité.bestialitate (Dicționar de neologisme, 1986)BESTIALITÁTE s.f. 1. Fire, atitudine, pornire bestială; animalitate, ferocitate.
2. Faptă bestială. [Pron.
-ti-a-. / cf. fr.
bestialité].
bestialitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)BESTIALITÁTE s. f. 1. fire, atitudine, pornire bestială. 2. faptă bestială, monstruozitate. ◊ perversiune sexuală prin săvârșirea actului sexual cu animale. (< fr.
bestialité)
bestialitate (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BESTIALITÁTE, (2) bestialități, s. f. 1. Fire, pornire bestială; ferocitate.
2. Acțiune sau faptă bestială. [
Pr.: -
ti-a-] – După
fr. bestialité.bestialitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*bestialitáte f. (d.
bestial). Caracteru de a fi bestial.
bestialitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)bestialitáte (-ti-a-) s. f.,
g.-d. art. bestialitắții; pl. bestialitắțibestialitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bestialitate f.
1. faptă de bestie;
2. caracterul celui care se dedă instinctelor dobitocești.
bestialitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BESTIALITÁTE, bestialități, s. f. Cruzime feroce, faptă bestială. [
Pr.:
-ti-a-] — Din
fr. bestialité.