beșliu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BEȘLÍU, beșlii, s. m. Soldat (turc) de cavalerie, care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm. ♦ (La
pl.) Corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldați. – Din
tc. beșli.