benchetuială - explicat in DEX

benchetuială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. (Fam.) Petrecere, chef. [Pr.: -tu-ia-] – Benchetui + suf. -eală.

benchetuială (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. Petrecere, zaiafet, chef. – Din benchetui + suf. -eală.

benchetuială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
benchetuiálă (fam.) s. f., g.-d. art. benchetuiélii; pl. benchetuiéli

benchetuială (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BENCHETUIÁLĂ, benchetuieli, s. f. (Fam.) Petrecere, chef. [Pr.: -tu-ia-] — Benchetui + suf. -eală.