bej - explicat in DEX

bej (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BEJ adj. invar., s. n. 1.Adj. invar. Cafeniu foarte deschis. 2. S. n. Culoare cafeniu-deschis. – Din fr. beige.

bej (Dicționar de neologisme, 1986)
BEJ adj. invar. Cafeniu-deschis. // s.n. invar. Culoare cafenie foarte deschisă. [< fr. beige].

bej (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
bej adj. invar. – Cafeniu foarte deschis, culoarea lînii naturale. Fr. beige.

bej (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BEJ adj. inv., s. n. (de) culoare cafeniu-deschis. (< fr. beige)

bej (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BEJ adj. invar. Cafeniu-deschis. – Fr. beige.

bej (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bej¹ adj. invar.

bej (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bej² s. n.

bej (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BEJ adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Cafeniu foarte deschis. 2. S. n. Culoare bej (1). — Din fr. beige.