baĭractar (Dicționaru limbii românești, 1939)baĭractár m. (turc. pers.
baĭrakdor și -
tar. Cp. cu
buhurdar, haznatar, silictar).
Vechĭ. Azĭ. Iron. Stegar. – Și
baraictar și
baraĭactar.bairactar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Bairactar m. («purtător de steag») supranumele marelui vizir MUSTAFA, Pașă din Rusciuc, persecutorul ienicerilor (1775-1808).