bavețică(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BAVEȚÍCĂ,bavețele, s. f. Diminutiv al lui bavetă; bărbiță (1). – Bavetă + suf. -ică.
bavețică(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) bavețícă s. f., g.-d. art. bavețélei; pl. bavețéle, art. bavețélele
bavețică(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BAVEȚÍCĂ,bavețele, s. f. Diminutiv al lui bavetă; bărbiță (1). — Bavetă + suf. -ică.