bason (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 1982)BASÓN, basoane, s.n. Instrument de suflat, de lemn; fagot. – Din fr.
basson.
bason (Marele dicționar de neologisme, 2000)BASÓN s.n. 1. Fagot.
2. Mod de a cânta la orgă. (din fr.
basson, it.
bassone)
bason (Dicționar de neologisme, 1986)BASÓN s.n. 1. Fagot.
2. Mod de a cânta la orgă care amintește timbrul de oboi în registrele grave. [< fr.
basson, it.
bassone].
bason (Dicționaru limbii românești, 1939)*basón n., pl.
oane (fr.
basson, it.
bassone). Fagot. La orgă, sunete care amintesc timbru oboiuluĭ în registrele grave.
bason (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)basón (
livr.)
s. n.,
pl. basoáne