baschet - explicat in DEX

baschet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BÁSCHET, (1) s. n., (2) bascheți, s. m. 1. S. n. Baschetbal. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Ghete de baschetbal. – Din fr. basket.

baschet (Dicționar de neologisme, 1986)
BÁSCHET s.n. Joc de echipă cu mingea în care fiecare echipă urmărește să arunce mingea într-un coș fixat de un stâlp pe terenul echipei adverse. // s.m. pl. Încălțăminte de sport asemănătoare unor ghete de pânză cu talpă groasă, folosită în practicarea jocului de baschet. [Var. baschetbal, baschetbol s.n. / < engl., fr. basket(-ball)].

baschet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
báschet¹ (joc) s. n.

baschet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
báschet² (gheată) s. m., pl. báscheți

baschet (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BÁSCHET I. s. n. Joc sportiv între două echipe a câte 5 jucători, în care mingea se aruncă într-un coș fixat de un stâlp pe terenul echipei adverse; baschetbal. II. s. m. pl. Încălțăminte de sport asemănătoare unor ghete de pânză cu talpă groasă. (< engl., fr. basket)

baschet (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
BÁSCHET (BASCHETBAL) (‹ engl., fr.) s. n., s. m. 1. s. n. Joc sportiv inventat de James Naismith (1891). Se dispută între două echipe formate din cîte cinci jucători, în care fiecare component încearcă să introducă mingea în coșul echipei adverse. Partida se desfășoară în două reprize a cîte 20 minute de joc efectiv, pe un teren dreptunghiular, avînd la capete panouri cu coșuri, la înălțimea de c. 3m. 2. s. m. (Mai ales la pl.) Ghete pentru sport care fac parte din echipamentul baschetbalistului.

baschet (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BÁSCHET s. n. Joc cu mingea între două echipe, pe un teren special amenajat, având la fiecare capăt câte un coș fixat la o anumită înălțime; scopul urmărit este aruncarea mingii în coșul adversarului. [Var.: baschetbal s. n.] – Fr. basket [-ball].

baschet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BÁSCHET, (1) s. n., (2) bascheți, s. m. 1. S. n. Baschetbal. 2. S. m. (Mai ales la pl.) Ghete de baschetbal. — Din fr. basket.