baricadà - explicat in DEX

baricada (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.

baricada (Dicționar de neologisme, 1986)
BARICADÁ vb. I. tr., refl. A (se) închide ca o baricadă. [< fr. barricader].

baricada (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BARICADÁ vb. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă. ◊ (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric. (< fr. barricader)

baricada (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o ieșire, un drum etc. ♦ Refl. A se pune la adăpost în dosul unei baricade. – Fr. barricader.

baricada (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
baricadá (a ~) vb., ind. prez. 3 baricadeáză

baricada (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieșire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). — Din fr. barricader.

baricadà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
baricadà v. 1. a ridica baricade, a închide sau opri comunicațiunea cu baricade; 2. a se întări cu baricade, a se adăposti îndărătul unei baricade; 3. fig. a se închide spre a nu vedea pe nimeni.