baracă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BARÁCĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri care poate servi ca locuință, magazie, prăvălie etc. [
Pl. și:
bărăci. - Var.: (
reg.)
barátcă s. f.] – Din
fr. baraque.baracă (Dicționar de neologisme, 1986)BARÁCĂ s.f. Construcție provizorie de scânduri, servind ca locuință, magazie etc. [Pl.
barăci, bărăci. / < fr.
baraque, cf. it.
baracca].
baracă (Marele dicționar de neologisme, 2000)BARÁCĂ s. f. construcție provizorie de scânduri servind ca locuință, magazie etc. (< fr.
baraque, it.
baracca, sp.
barraca)
baracă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BARÁCĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri, servind ca locuință, magazie, prăvălie etc. [
Var.: (
reg.)
barátcă s. f.] –
Fr. baraque.baracă (Dicționaru limbii românești, 1939)*barácă f., pl.
e și
bărăcĭ (fr.
baraque, d. it.
baracca). Gașcă, prăvălioară de scînduri saŭ și de alt material.
Fig. Casă proastă. În Mold. vulg.
baratcă, pl.
e și
bărătci. V.
magherniță, șandrama.baracă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)barácă s. f.,
g.-d. art. barắcii; pl. barắcibaracă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)baracă f.
1. colibă de scânduri ce-și fac soldații în campanie;
2. prăvălioară de scânduri;
3. fam. casă proastă sau rău zidită (= fr.
barâque).
baracă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BARÁCĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri, panouri, folosită ca locuință, magazie, prăvălie etc. [
Pl. și:
bărăci. —
Var.: (
reg.)
barátcă s. f.] — Din
fr. baraque.