banking (Marele dicționar de neologisme, 2000)BÁNKING s. n. Principiu de ~ = ansamblu de idei privind politica monetară, reprezentat de un grup de economiști englezi, care susțineau că mijloacele de circulație nu se pot reduce numai la aur și la simbolurile lui, ci trebuie completate cu banii de credit emiși de bănci pe baza
(re)scontării polițelor comerciale. (<engl.
banking [principle])
banking (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)banking (angl.) [pron.
bénching] s. n.
banking (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BANKING s. n. (Englezism) (
Fin.) Activitate bancară. [
Pr.:
benching] —
Cuv. engl.