bandulieră - explicat in DEX



bandulieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Fâșie de piele, stofă etc. trecută de-a curmezișul pieptului, de la umăr la coapsa opusă, spre a susține sabia, pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = purtat de-a curmezișul spatelui sau pieptului. [Pr.: -li-e-] – Din fr. bandoulière.

bandulieră (Dicționar de neologisme, 1986)
BANDULIÉRĂ s.f. Bandă de piele sau de stofă pusă de-a curmezișul pieptului, de care se agață sabia, pușca etc. ◊ În bandulieră = de-a curmezișul pieptului. [Pron. -li-e-. / < fr. bandoulière].

bandulieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BANDULIÉRĂ s. f. bandă de piele, de stofă, pusă de-a curmezișul pieptului, de care se agață sabia, pușca etc. ♦ în ~ = de-a curmezișul pieptului. (< fr. bandoulière)

bandulieră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Bandă de stofă, de piele sau de fir (pusă de-a curmezișul pieptului), de care se agață sabia, se atârnă pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = de-a curmezișul spatelui. Armă în bandulieră. [Pr.: -li-e-] – Fr. bandoulière.

bandulieră (Dicționaru limbii românești, 1939)
*banduliéră f., pl. e (fr. bandoulière, d. sp. bandolera, curea de purtat pușca pe umăr). În bandulieră, atîrnînd pe umăr: a purta mantaŭa (făcută colac), pușca saŭ sabia în bandulieră. La Dion. Eclis. pantelir, pl. e, curea de pușcă saŭ de sabie atîrnată de umăr (după germ. bandelier saŭ rus. bandelér). V. pereviz.

bandulieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
banduliéră (-li-e-) s. f., g.-d. art. banduliérei; pl. banduliére

bandulieră (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bandulieră f. curea lată purtată de soldați peste umăr și curmeziș peste piept.

bandulieră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BANDULIÉRĂ, banduliere, s. f. Bandă de piele, de pânză etc. pusă de-a curmezișul corpului pentru a susține sabia, pușca etc. ◊ Loc. adv. În bandulieră = purtat de-a curmezișul spatelui sau al pieptului. [Pr.: -li-e-] — Din fr. bandoulière.

Alte cuvinte din DEX

BANDULA BANDRABURCA BANDOU « »BANDULIERA BANDURA BANDURAR