balsamic - explicat in DEX

balsamic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -ce, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Din fr. balsamique.

balsamic (Dicționar de neologisme, 1986)
BALSÁMIC, -Ă adj. De balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține balsam (1). [Cf. fr. balsamique].

balsamic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BALSÁMIC, -Ă adj. de balsam. ◊ care are însușirile balsamului (1). (< fr. balsamique)

balsamic (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -e, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. – Fr. balsamique.

balsamic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*balsámic, -ă adj. (d. balsam; fr. balsamique). Care are proprietățile balsamului: virtute balsamică.

balsamic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
balsámic adj. m., pl. balsámici; f. balsámică, pl. balsámice

balsamic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
balsamic a. care are însușirea balsamului, care conține balsam: pilulele balsamice.

balsamic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BALSÁMIC, -Ă, balsamici, -ce, adj. De balsam (1), ca de balsam. ♦ Care are însușirile balsamului (1), care conține un balsam. — Din fr. balsamique.