balenieră - explicat in DEX

balenieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BALENIÉRĂ, baleniere, s. f. Ambarcație echipată pentru vânătoarea de balene. ♦ Ambarcație ușoară și rapidă (cu motor), care servește pentru transportul persoanelor de pe navele mari la țărm. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. baleinière.

balenieră (Dicționar de neologisme, 1986)
BALENIÉRĂ s.f. Ambarcație ușoară folosită la vânătoarea de balene. ♦ Șalupă rapidă (cu motor) folosită la pescuit, la salvarea naufragiaților etc. [Pron. -ni-e-. / < fr. baleinière, it. baleniera].

balenieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BALENIÉRĂ s. f. 1. ambarcație ușoară la vânarea balenelor, pentru sport sau pentru transportat oameni. 2. șalupă rapidă (cu motor) pentru vizite oficiale, la salvarea naufragiaților etc. (< fr. baleinière)

balenieră (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BALENIÉRĂ, baleniere, s. f. Vas special echipat pentru vânătoarea de balene. ♦ Ambarcație rapidă (cu motor). [Pr.: -ni-e-] – Fr. baleinière.

balenieră (Dicționaru limbii românești, 1939)
*baleniéră f., pl. e (fr. baleinière) Un fel de luntre mai mare (lungă și îngustă) orĭ corăbioară de pescuit balene.

balenieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
baleniéră (-ni-e-) s. f., g.-d. art. baleniérei; pl. baleniére

balenieră (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
balenieră f. luntre ușoară, lungă și îngustă, pentru pescuitul balenei.

balenieră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BALENIÉRĂ, baleniere, s. f. Ambarcațiune echipată pentru vânătoarea de balene. ♦ Ambarcațiune ușoară și rapidă (cu motor), care servește la transportul persoanelor de pe navele mari pe țărm. [Pr.: -ni-e-] — Din fr. baleinière.