balcanolog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BALCANOLÓG, -Ă, balcanologi, -ge, s. m. și
f. Specialist în balcanistică; balcanist. –
Balcani (
n. pr.) +
suf. -olog (după
filolog, sociolog etc.).
balcanolog (Dicționar de neologisme, 1986)BALCANOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în balcanistică; balcanist. [Cf. it.
balcanologo].
balcanolog (Marele dicționar de neologisme, 2000)BALCANOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în balcanistică; balcanist. (< germ.
Balkanologe)
balcanolog (Dicționar de argou al limbii române, 2007)balcanolog, balcanologi, s. m. (pub., peior.) om politic corupt / demagog / imoral
balcanolog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)balcanológ s. m.,
pl. balcanológibalcanolog (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BALCANOLÓG, -Ă, balcanologi, -ge, s. m. și
f. (Rar la
f.) Specialist în balcanistică; balcanist. —
Balcani (
n. pr.) +
suf. -olog (după
filolog, sociolog etc.).