balader (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BALADÉR, baladere, s. n. Bucată de piele care umple golul de sub călcâi, la încălțăminte. – Din
germ. Bandleder.balader (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)baladér s. n.,
pl. baladére