bagatelă - explicat in DEX

bagatelă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BAGATÉLĂ, bagatele, s. f. 1. Lucru de mică importanță; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. 2. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei cu conținut liric. [Var.: bagatél s. n.] – Din it. bagattella, fr. bagatelle.

bagatelă (Dicționar de neologisme, 1986)
BAGATÉLĂ s.f. 1. Lucru neimportant; fleac, nimic. ♦ Obiect de mică valoare. 2. Piesă muzicală scurtă, compusă pe o temă ușoară. [Var. bagatel s.n. / < fr. bagatelle, it. bagatella].

bagatelă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
bagatélă (bagatéle), s. f. – Fleac, lucru neînsemnat. – Var. (înv.) bagatel. Mr. bagatelă. Fr. bagatelle; în mr., direct din it. bagatella (Ruffini 338). Der. bagateliza, vb.

bagatelă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
BAGATÉLĂ s. f. 1. lucru neimportant; fleac. ◊ obiect de mică valoare. 2. (muz.) piesă muzicală scurtă, pe o temă ușoară, variată ca expresie și formă; bluetă (2). (< fr. bagatelle, it. bagatella)

bagatelă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BAGATÉLĂ, bagatele, s. f. 1. Lucru de mică importanță; fleac. ♦ Obiect de mică valoare, neînsemnat. 2. Mică compoziție muzicală pe o temă ușoară. [Var.: bagatél s. n.] – It. bagattella (fr. bagattelle).

bagatelă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*bagatélă f., pl. e (fr. bagatelle, d. it. bagattella). Lucru de puțină valoare, fleac. – Vulg. -tel și -del, n., pl. -urĭ.

bagatelă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bagatélă s. f., g.-d. art. bagatélei; pl. bagatéle

bagatelă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bagatelă f. 1. lucru de puțină valoare; 2. pl. bagateluri, un fel de horbote sau dantele: cearșaf cu bagateluri.

bagatelă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BAGATÉLĂ, bagatele, s. f. 1. Lucru de mică importanță; obiect de mică valoare, neînsemnat; fleac. 2. Piesă muzicală instrumentală scurtă, de obicei pentru pian. [Var.: bagatel s. n.] — Din it. bagattella, fr. bagatelle.