bacteriologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BACTERIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază bacteriile. [
Pr.:
-ri-o-] – Din
fr. bactériologie.bacteriologie (Dicționar de neologisme, 1986)BACTERIOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază bacteriile și acțiunea lor asupra organismului. [Pron.
-ri-o-, gen.
-iei. / < fr.
bactériologie].
bacteriologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)BACTERIOLOGÍE s. n. ramură a microbiologiei care studiază bacteriile. (< fr.
bactériologie)
bacteriologie (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))BACTERIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care are ca obiect studiul bacteriilor.
V. microbiologie. [
Pr.:
-ri-o-] –
Fr. bactériologie (<
gr.).
bacteriologie (Dicționaru limbii românești, 1939)*bacteriológie f. (
bacterii și
-logie) Partea biologiii care se ocupă de bacteriĭ. – Vulg.
bacteoro-.bacteriologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!bacteriologíe (-ri-o-) s. f.,
art. bacteriología, g.-d. bacteriologíi, art. bacteriologíeibacteriologie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)bacteriologie f. partea biologiei ce are de obiect studiul organismelor infinit de mici: bacili, bacterii, microbi.
bacteriologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BACTERIOLOGÍE s. f. Ramură a microbiologiei care studiază bacteriile. [
Pr.:
-ri-o-] — Din
fr. bactériologie.