bacanală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BACANÁLĂ, bacanale, s. f. (La
pl.) Sărbătoare la romani, cu dansuri, jocuri și petreceri licențioase închinate lui Bachus, zeul vinului. ◊
Fig. (și la
sg.) Petrecere zgomotoasă și destrăbălată. – Din
fr. bacchanale, lat. Bacchanalia.