babiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BÁBIȚĂ1, babițe, s. f. 1. (
Ornit.) Pelican.
2. Nume dat la două specii de ciuperci, în forma unei copite de cal, care cresc pe copaci și din care se prepară iasca (
Polyporus fomentarius, polyporus ignarius). – Din
bg.,
scr. babica.