babaua (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)BABÁUA s. f. invar. v. baubau.babàua (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)babàua f. Buc. gogoriță. [Termen din graiul copiilor].
babaua (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)BABÁUA s. f. v. baubau.