bărdiță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) BĂRDÍȚĂ,bărdițe, s. f. Diminutiv al lui bardă. – Bardă + suf. -iță.
bărdiță(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) BĂRDÍȚĂ,bărdițe, s. f. Diminutiv al lui bardă.
bărdiță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) bărdíță (rar) s. f., g.-d. art. bărdíței; pl. bărdíțe
bărdiță(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) BĂRDÍȚĂ,bărdițe, s. f. Diminutiv al lui bardă. — Bardă + suf. -iță.