bărbieresc - explicat in DEX

bărbieresc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
BĂRBIERÉSC, -EASCĂ, bărbierești, adj. (Rar) De bărbier, privitor la bărbier. [Pr.: -bi-e-] – Bărbier + suf. -esc.

bărbieresc (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
BĂRBIERÉSC, -EÁSCĂ, bărbierești, adj. (Rar) De bărbier, privitor la bărbier. [Pr.: -bi-e-] – Din bărbier + suf. -esc.

bărbieresc (Dicționaru limbii românești, 1939)
1) bărbierésc, -eáscă adj. De bărbier.

bărbieresc (Dicționaru limbii românești, 1939)
2) bărbierésc v. tr. (d. bărbier; ngr. barberizo). Fam. Rad barba. V. refl. Mă rad. Fig. Mă laud, torn la palavre.

bărbieresc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
bărbierésc (rar) (-bi-e-) adj. m., f. bărbiereáscă; pl. m. și f. bărbieréști

bărbieresc (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
bărbieresc a. de bărbier.

bărbieresc (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
BĂRBIERÉSC, -EÁSCĂ, bărbierești, adj. (Rar) De bărbier, privitor la bărbier. [Pr.: -bi-e-] — Bărbier + suf. -esc.